Intra in contact acum!

Despre mine: Duminicile ne spunem cuvinte de dragoste, dar ne petrecem nop?ile singuri. Pentru vina de-a fi cerut prea putin, pentru pacatul de-a fi iubit prea mult. Pentru trufia de-a nu fi inteles la timp unde se termina visul si incepe viata. Unde e desenata linia subtire, invizibila, absurda, dintre aproape si atat de departeaSeara de seara as fi vrut sa imi gasesc puterea sa ademenesc primavara printre noi. Sunt unele zile in care totul ne raneste, ca si cum ar fi fost programat fiecare minut pentru deznadejde. Sunt unele zile in care suferinta si orgoliul se transforma intr-un amalgam de lacrimi si de neputinta, care te sufoca pana aproape de moarte. Cum sa uiti umilintele, si greselile, si asteptarile, si nemiloasele refuzuri ? Cum sa invati sa ierti, intr-o relatie in care niciodata nu ti se acorda iertarea? Nu mai stiu sa ma iert pentru naivitate, pentru deznadejde, pentru speranta, pentru rataciri, pentru iubiri. Nu mai stiu cum sa merg mai departe. Sper ca toate visele tale sa se implineasca, fara mine. Si astfel, fiecare om e liber sa descopere dragostea in felul lui, din propriul punct de vedere si in limita pe care inima lui o poate suporta. Descrierile atat de patimase, povestirile triste despre vietile omului de rand, cartile de colorat cu feti-frumosi si curcube, rasariturile de luna si serenadele, florile sangerande si straiele albe ca neaua, calatoria in acelasi compartiment cu o persoana misterioasa, zambetul fluturat la coltul strazii, freamatul unei pleoape ferind ochiul de o confruntare directa, un barzaune buimac ciocnindu-se de buzele tale, o frunza ingalbenita sfarsind in imbratisarea razelor soarelui ei. sunt toate laturi diferite ale aceluiasi sentiment. cine sunt eu?. pai va spun. sunt:*